Cat este de ingrijoratoare somnolenta diurna excesiva la varsta a treia?

Cand ne simtim epuizati, un pui de somn dupa-amiaza poate face minuni. Insa unii au nevoie sa doarma mai mult... prea mult... inexplicabil de mult. Dar cat de ingrijoratoare poate fi somnolenta diurna excesiva la varsta a treia?

La orice varsta, cel mai bun remediu impotriva oboselii ramane somnul. Asadar, din cand in cand, este normal ca organismul sa tanjeasca dupa o ora de odihna, la origini aflandu-se variate cauze, nu neaparat preocupante.

In spatele nevoii exagerate se pot ascunde probleme mai mult sau mai putin grave:

  • Diabet;
  • Stari depresive, frecvente la batranii singuri;
  • Tulburari de somn;
  • Afectiuni digestive, renale, cardiace etc.

Cand somnolenta diurna excesiva la varsta a treia devine problematica?

Somnolenta diurna exagerata este o stare patologica ce poate fi definita ca dificultate de a mentine starea de veghe in timpul zilei. Se caracterizeaza printr-o oboseala persistenta si continua, adesea insotita de lipsa totala de energie.

Poate fi prezenta si in conditiile somnului nocturn adecvat (odihnitor, fara intreruperi), chiar prelungit. Un prim semnal de alarma il constituie numarul orelor de somn si intervalele diurne.

Persoanele afectate tind sa ramana prea mult in pat sau / si au nevoie sa doarma in timpul zilei nu neaparat la orele obisnuite, ci in momentele cele mai inoportune:

  • La masa;
  • In conversatii;
  • In timpul sofatului;

Impulsul de a dormi devenind mult prea puternic, afecteaza capacitatea de a desfasura orice activitate, pana si pe cele ce fac parte din rutina. De asemenea, sufera relatiile sociale, familiare sau obligatiile profesionale.

Ce spun specialistii despre corelatia cu dementa?

Somnolenta diurna excesiva se manifesta in mod frecvent odata cu inaintarea in varsta. Diverse studii au evidentiat in ce masura starea poate reprezenta un factor de risc pentru imbolnavirea de dementa.

Oamenii de stiinta au descoperit ca somnolenta diurna exagerata la varsta a treia poate fi asociata cu o atrofie cerebrala peste limitele acceptate de varsta biologica. In particular poate fi vorba despre arii mult mai sensibile la procesele de imbatranire si la Alzheimer.

Cercetarile efectuate de Mayo Clinic (Mayo Clinic Study of Aging), publicate in revista JAMA Neurology, evidentiaza cum somnolenta excesiva a varstnicilor cauzeaza depuneri de placa amiloida la nivelul creierului.

Astfel de acumulari constituie prima faza preclinica recunoscuta a sindromului Alzheimer si apar cu mult inaintea declansarii celor dintai simptome de dementa.

Autorul studiului, Diego Z. Carvalho MD, medic neurolog la centrul Mayo Clinic, Minnesota, precizeaza ca prin dovezile aduse este posibila identificarea precoce a subiectilor cu risc crescut de Alzheimer.

Stabilirea sanselor de imbolnavire se poate realiza inainte de manifestarea primelor simptome. In acest fel, se poate actiona anticipat, prin metode proprice, in sensul limitarii evolutiei maladiei in sine.

Despre studiul propriu-zis

Esantionul initial de 2172 de persoane s-a redus la 283 de membri, cu varsta medie de 77 de ani.

Pe durata analizelor, cercetatorii au avut ca misiune masurarea cantitatii de beta-amiloid acumulate in tesuturile cerebrale si oscilatia sa in timp. Apoi au confruntat cifrele cu starea de somnolenta acuzata de fiecare persoana in parte.

Rezultatele confirma ca subiectii excesiv de obositi si somnolenti pe timpul zilei intrunesc un punctaj cognitiv inferior. Din analize reiese ca la acestia valorile de amiloid au fost superioare de-a lungul celor 2 ani de observatii. Depozitele au fost localizate cu precadere in zonele responsabile de memorie, emotii si comportament.

Recomandari

Indiferent daca ai sau nu antecendente de Alzheimer sau alte forme de dementa in familie, indiferent daca ai un apropiat varstnic cazat intr-un centru de batrani sau de care te ocupi chiar tu la domiciliu, priveste cu atentie modul in care se ”exteriorizeaza” batranetea.

Uneori, pana si cele mai neinsemnate aparent simptome pot ascunde indicii importante ale degradarii starii de sanatate a creierului.

  • 124
  • Ultima modificare %PM, %01 %468 %2018 %13:%Oct

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.