Ganduri emotionante ale unui tata aproape varstnic catre fiul sau

Cu totii ne-am dori parintii sa traiasca vesnic. Sa nu imbatraneasca nici cand devenim la randu-ne parinti varstnici si bunici cu puzderie de nazdravani umplandu-ne casele si vietile.

Ne dorim sa-i avem langa noi, cu o vorba buna si potrivita, plina de intelepciune si iubire, chiar si cand firele carunte predomina peste podoaba noastra capilara. Ne dorim sa le simtim prezentele chiar si cand deceniile ne brazdeaza izbitor de tare chipurile.

Macar de-ar fi atat de simplu... Ca sa ne fie si noua simplu. Si toata povara sa ramana pe umerii lor. Ca ei stiu mereu cum sa faca...

Scrisorea unui tata aproape in varsta catre fiul sau

Pot fi gandurile emotionante ale parintelui tau. Pot fi ale tale catre copilul tau, ganduri de azi sau de maine.

Nici nu conteaza ale cui sunt de fapt atata vreme cat se infig cu toata puterea in sufletul si-n mintea cui le asculta. Si nu mai vor sa plece.

Le-am ascultat la randu-mi, mai bine-zis le-am citit negru pe alb, iar acum le transmit mai departe, sper cuprinzatoare si profunde.

”Dragul meu fiu,

Tare-as fi dorit sa mai raman langa tine o vreme. Aveam ani buni inainte, ani in care-as fi vazut cum cresti, cum din copilul pe care mi-l amintesc, te pregatesti sa devii un tanar vrednic si de nadejde pentru familia ta.

As fi dorit, insa nu prea mi s-au potrivit socotelile.

Am crezut mereu ca voi imbatrani. Ca voi imbatrani nu doar atat cat destinul mi-a permis. Ca voi imbatrani atat cat viata ingaduie si altora. Ca voi apuca anii de pensie in care ma voi opri cu totul doar pentru a ma odihni, doar pentru a te privi, doar pentru a-ti fi de ajutor si prezent c-o povata.

As fi dorit sa-ti fericesc zilele vazandu-ma batran. Si sa-ti pierzi uneori rabdarea uitandu-te la mine cum abia de-mi misc trupul obosit de munca, cum abia de-mi indrept spatele garbovit, cum abia de-mi tarasc picioarele ce se incapataneaza sa ma mai asculte.

Am crezut ca voi fi langa tine in ziua cand vei trece pragul maturitatii, cand te vei indragosti intaiasi data si apoi ultima oara, dupa care vei intra in lumea barbatilor adevarati.

Am crezut mereu ca voi fi acolo la fiecare eveniment important din viata ta. La terminarea studiilor, la prima intalnire, la pasul cel mare, la ziua cand la randu-ti vei deveni parinte...

Oricum, cu fiecare prilej, te-as fi indrumat cum as fi stiut si as fi putut mai bine...

Dar iarta-mi graba, fiule drag. Iarta-ma ca destinul a avut alte planuri cu mine...

Daca acum citesti aceste randuri si ultimele mele ganduri, se vede treaba ca mi s-au sfarsit zilele si traiul. Credeam ca se va intampla mult, dar cu mult mai incolo, peste cateva decenii, poate.

Insa daca totusi firul vietii a ajuns la capat, daca nu voi mai putea fi langa tine, doar aminteste-ti ca gandurile mele te vor insoti vesnic.

Asa cum soarele e vesnic pe cer, neclintit, hotarat sa calauzeasca lumina...

Asa cum stelele galaxiei raman impietrite chiar dupa ce li se curma existenta...

Asa cum planeta albastra iti va fi casa tie si multor generatii de acum inainte...

Asa cum vesnic e universul, asa sunt si gandurile, si dragostea mea pentru tine.

Cu drag, o-mbratisare calda si sincera, ultima de la al tau parinte.

Tata.”

Cugetare finala

Cu totii ne-am dori parinti varstnici. Sa ajungem sa-i vedem la varsta a treia si poate la a patra varsta. Sa-i insotim in batranetea lor frumoasa.

Insa nu toata lumea se bucura de acest privilegiu din pacate. Destinul nu intreaba pe nimeni ce preferinte are cand ii curma firul vietii sau ii asterne dinainte-i felurite incercari.

Anii vin si trec... Pleaca pur si simplu, se scurg printre degete precum clipele...

Totusi, ne-am vrea parintii nemuritori. Sa nu faca nimic, doar sa existe, sa-i stim aproape. Cu gandul si cu soapta...

Foto: www.shutterstock.com

  • 80
  • Ultima modificare Luni, 07 Octombrie 2019 14:26

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Inscrie-te la Newsletter si vei fi la curent cu ultimele noutati!