Centru de ingrijire varstnici – In amintirea celor ce-au plecat si care urmeaza

In spatele acestui centru de ingrijire varstnici isi duc traiul multe suflete (sau macar o buna parte din viata de zi cu zi). Dincolo de portile caminului aflat la o aruncatura de bat de malurile raului Crisul Negru, iau nastere emotii si zambete.

Aici se infiripeaza prietenii si legaturi mai trainice si durabile decat insasi Carpatii. Iar uneori, de prea multe ori, se sting existente.

Fiecare centru de ingrijire varstnici cu durerile lui...

Astazi este despre ei, despre bunicii, parintii, iubitii, prietenii, apropiatii ce-au plecat. Si despre aceia care se afla la un pas de eterna despartire. Despre aceia ale caror vieti incerte atarna de un fir.

Poate fi vorba despre o persoana apropiata tie, un familiar sau doar despre o cunostinta de care nu te leaga multe amintiri.

In orice centru de ingrijire varstnici, suferinta exista. Persista. Exista dincolo de activitatile de socializare si recreative. Dincolo de implicarea personalului abilitat sa se ocupe de cure medicale si ingrijire.

E cum ar face parte din decor. Si, asemeni unei forte distructive, cu o placere aproape sadica, macina suflete. Nimeni nu o poate nega. Insa o poate accepta si incerca sa traiasca impreuna cu ea. Si cu doza potrivita de iubire, o poate atenua.

Este ceea ce ne straduim sa facem. Cu bunatate si dedicatie, cu smerenie si curaj nemasurat. Cu responsabilitate si implicare. Ne trebuie din toate cate putin.

In toti acesti ani de la inaugurare, am insistat sa gasim doza potrivita din fiecare. Acesta e rolul nostru, de la ingrijitori, pana la administratie.

Pentru ca de noi depind vieti. Viata ta sau a bunicului, a parintelui, a sotului, a fratelui tau. Viata necunoscutului din cartier si vieti ale unor oameni ce-au fost candva tineri, frumosi, linistiti, fara ganduri.

Acum sunt tot ei. Frumosi, linistiti, fara ganduri... sau cu mai putin din fiecare. Si impacati.

Existentele lor, in sufletele celor ramasi

Intr-o anumita masura, fiecare pierdere cauzeaza suferinta, multa sau putina. Mai trainica sau mai sprintara. Mai patrunzatoare ori mai molatica. Depinde de situatie.

Insa cel mai adesea, durerea nu are margini. Este prea intensa, prea apasatoare, prea dintr-odata. Si prea greu de gestionat.

Nimeni nu e pregatit s-o infrunte. Nici nu va fi vreodata. Asa cum nu e pregatit sa suporte eternitatea. Poate fi doar resemnat. Poate doar astepta in tacere, cu cea mai apasatoare durere asupra-i.

La un moment dat va trece. Va trece calvarul, napasta, cosmarul. Va trece orice patimire, la fel ca orice rana si maladie. Va trece ca orice altceva de pe aceasta lume cu o existenta temporara...

Dar amintirea lor, amintirea celor dragi sau necunoscuti ramane. Ramane pentru ca vrei si vrem. Pentru ca ne dorim s-o pastram proaspata, neschimbata. Si atata timp cat va umple un locsor in minte si suflet, ei vor trai.

Oricum, DINCOLO ii asteapta viata vesnica. Unde nu e loc pentru durere si ura, pentru resentimente si emotii negative, pentru lacrimi si suspine. Unde e spatiu doar pentru fericire, pace, liniste, impacare, zambete.

Si pentru o mare de iubire...

Ce suntem si cum ne vad ceilalti?

Suntem un centru de ingrijire varstnici oarecare... sau poate unul de suflet pentru tine... Depinde din ce perspectiva vine ”clasificarea”. Dar ne dorim sa reprezentam mai mult decat un punct pe Google Maps, mai mult decat o institutie cu pereti reci, animata doar de suflete impietrite.

Daca reusim sau nu, esti TU ca decizi. Esti TU ca ne poti rasplati cu un calificativ favorabil, cu multumiri si ganduri sincere. Si poate cu un Big Like pe Pagina de Facebook.

Asteptam parerile tale, vizitatorule, cel care, dintr-un motiv sau altul, ai ajuns sa ne treci pragul...

  • 144
  • Ultima modificare %PM, %10 %434 %2018 %12:%Oct

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.